Adaugă Răspuns 
 
Punctajul Subiectului:
  • 1 Voturi - 4 medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Definirea corecta a diasporei
10-28-2013, 02:25 PM
Răspuns: #1
Definirea corecta a diasporei
Folosit tot mai des, termenul “diaspora” este de multe ori inteles insuficient. Consider de bun augur o succinta prezentare a etimolgiei cuvantului diaspora, la fel ca si a diverselor incercari ale sociologilor de a defini acest termen din punctul de vedere al stiintelor sociale.

Etimologia termenului diaspora isi are originea in grecescurile “spora” = a imprastia si “dia” = imprejur.

Este interesant de observat faptul ca in Romania prima definitie mai larga a diasporei apare abia in Noul Dictionar Explicativ al Limbii Romane din 2002: “Grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine. Diaspora romaneasca din Canada”.

De departe cea mai buna introducere gasita de mine in subiectul diasporei este cartea “Diasporas”, publicata de Stephane Dufoix in 2008 la University of California Press. Din aceasta carte am selectat si tradus o serie de defintii ale diasporei.

Traduceri selective:
Pana in ani 1950 acest termen (diaspora) a fost folosit aproape exclusiv cu conotatii religioase referindu-se la exilul evreiesc. Cu toate aceste, in editia Enciclopediei Stiintelor Sociale (Encyclopedia of the Social Sciences) publicata in SUA in 1931, istoricul Simon Dubnow, autorul termenului “Diaspora”, intuia ca acest cuvant nu ar trebui sa se limiteze la evrei sau la istoria religiilor.

“Diaspora este un termen grecesc care descrie o natie sau o parte a unei natii separate de statul sau teritoriul propriu si dispersata printre alte natii, dar pastrandu-si cultura nationala. Intr-un sens Magna Grecia a constituit diaspora greceasca in Imperiul Roman antic, iar un caz tipic de diaspora este reprezentat de armeni, multi dintre ei traind voluntar in afara micului lor teritoriu national pentru secole. Cu toate acestea, termenul este folosit in general cu referire la acele parti ale populatiei evreiesti care traiesc in afara Palestinei”.

Cu exceptia acestui articol semnat de Simon Dubnow, “diaspora” ca si concept este aproape absent din lexicul stiintelor sociale inainte de 1960.

In 1991 sociologul german Robert Hettlage propune un efort de definire a “diasporei” in termenii stiintelor sociale. Se pot intalni astfel 3 tipuri de definitii: deschise, categorice si contradictorii:

Definitii deschise
John Armstrong (1979): Diaspora = Orice colectivitate etnica organizata care nu are o baza teritoriala, o comunitate relativ redusa in toate formele ei de organizare. Aceasta definitie poate include vanatori sau crescatori de animale nomazi, la fel ca si ceea ce el numeste “tigani” (gypsies).

Gabriel Sheffer (1986) elimina posibilitatea trasaturii nomade din pozitia lui Amstrong (prezentata mai sus) si adauga un element fundamental: mentinerea unei legaturi cu locul de origine: “Diasporele moderne sunt grupuri entice minoritare locuind si activand in tari gazda, dar pastrand puternice legaturi sentimentale si materiale cu tarile lor de origine – locul natal”.

In 2003 Sheffer si-a revizuit definitia a ceea ce in prezent numeste diaspora etno-nationale (definitia oferita de el in 2006 se gaseste la finalul acestui articol).

Definitii categorice
Yves Lacoste (1989) afirma ca adevaratele diaspore pot fi recunoscute dupa “dispersia unei importante parti a populatiei”. Criteriul lui principal nu este numarul absolut al celor plecati, ci numarul lor raportat la populatia totala a tarii.

William Safran (1991) sugera ca pentru a evita ca termenul “diaspora” sa isi piarda intelesul, acesta ar trebui limitat la comunitatile minoritare expatriate a caror membrii impartasesc cateva din urmatoarele 6 caracteristici:
- Dispersia lor sau a stramosilor lor dintr-un “centru” catre cel putin doua regiuni diferite perifice;
- Persistenta unei memorii colective privind locul natal;
- Convingerea ca acceptarea lor de catre societatea gazda este imposibila;
- Conservarea (mentala) a unui loc natal de multe ori idealizat drept obiectiv al reintoarcerii;
- Credinta intr-o datorie colectiva de implicare in perpetuarea, restaurarea sau securizarea tarii de origine;
- Mentinerea unor relatii individuale sau colective cu tara de origine.

Robin Cohen (1997) publica Global Diasporas, primul studiu general major al diasporelor redactat de un singur autor. Cohen foloseste criteriile lui Safran de mai sus, pe care insa le modifica usor. Uneste criteriile idealizarii locului natal cu dedicarea pentru conservarea si securizarea acestuia si adauga eventuala creatie a unui stat pentru diasporele care inca nu au un stat propriu (exemplul comunitatii kurde imi apartine).

La aceste criterii Cohen mai adauga alte patru:
- Migratie voluntara (pentru afaceri, munca sau colonizare);
- O constiinta etnica durabila;
- Emergenta unei noi creativitati;
- Un sentiment de empatie si solidaritate cu alti “frati etnici” din alte tari.

Defintii contradictorii
In 1990 Stuard Hall scrie ca: “Utilizez acest termen (diaspora) metaforic, nu in sens strict: diaspora nu se refera la acele triburi dispersate a caror identiate poate fi ancorata numai in relatie cu un anume loc natal sacru la care ele trebuie sa se intoarca cu orice cost, chiar daca acest lucru presupune aruncarea altor oameni in mare. Aceasta este forma veche, imperialista, hegemonica a “etnicitatii” … Experienta diasporei asa cum doresc eu sa o prezint nu este definita prin esenta sau puritate, ci prin recunoasterea necesitatii eterogenitatii si diversitatii; printr-un concept de “identitate” care invaluie, nu diferentiaza; prin hibriditate”.

Paul Gilroy (1994) insista asupra “statusului plural” care poate fi vazut in istoria lumii, unde “diaspora-dispersia” si “diaspora-identificarea” au co-existat in opozitie, prima tinzand sa incheie dispersia, spre deosebire de cea de-a doua care este scrisa in memoria prezenta. Luata in cel de-al doilea sens, “idea diasporica” ne permite sa mergem dincolo de viziunea simplista a unei opozitii evidente (continuitate versus ruptura, centru versus periferic), sa ajungem la complexul reprezentat de impreunarea prezentei Aceluiasi si al Celuilalt, al localului si al globalului – adica tot ceea ce Gilroy numeste “acelasi schimbator” (the changing same).

James Clifford (1994) pune in opozitie doua viziuni ale “diasporei”: o viziune de “tip ideal” bazata pe acumularea de criterii si relatii intrinseci fata de un centru si o viziune descentralizata mai preocupata de frontierele diasporei decat de nucleul sau pentru a intelege ce este opusul diasporei.

Am incheiat traducerile selective.

La final, cred ca merita citata definitia data de Gabriel Sheffer in cartea sa “Diasporas Politics. At home abroad” publicata in 2006 la Cambrige University Press:

"O diaspora etno-nationala este o formatiune socio-politica, creata ca rezultat al unei migratii fie voluntare, fie fortate, a carei membrii se considera de aceeasi origine etno-nationala si care constituie permanent o minoritate in intr-una sau mai multe tari gazda. Membrii unei astfel de entitati mentin contacte periodice sau ocazionale cu ceea ce ei considera locul lor natal si cu indivizi sau grupuri care au acelasi istoric aflati in alte tari gazda. Pe baza deciziei combinate de a se stabili permanent in tari gazda, dar a-si pastra o identitate comuna, adica identitatea diasporenilor, acestia arata solidaritate pentru grupul si intreaga lor natie si se organizeaza si sunt activi in sferele culturale, sociale, economice si politice. Printre activitatile lor variate, membrii unei astfel de diaspore stabilesc retele trans-nationale care reflecta relatiile complexe dintre diaspora, tara gazda, locul natal si actorii internationali."

Bibliografie: Sheffer, G., 2006. Diasporas Politics. At Home Abroad. Cambridge University Press Dufoix, S. and Rodamor, W. and Waldinger, R., 2008. Diasporas. University of California Press

Alexandru Cosmin Codreanu
Administrator Forum Pro Diaspora Romana
Voluntar la Institutul Pro Diaspora Romana
Email
Echipa Pro Diaspora Romana
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
11-02-2013, 12:34 AM (Ultima modificare: 11-02-2013 06:18 PM de Alexandru Cosmin Codreanu.)
Răspuns: #2
RE: Definirea corecta a diasporei
Dupa preambulul reprezentat de definitiile acordate diasporei de "clasici", consider ca in cazul Romaniei, o tara cu o componenta etnica deloc neglijabila, a putea defini diaspora romana ca fiind totalitatea persoanelor din afara Romaniei care se simt si se declara romani.

Argumentele celor care se revendica ca apartinand acestei diaspore proveni atat din jus soli (legea pamantului – locul unde s-au nascut), cat si jus sanguinis (legea sangelui – revendicarea ereditatii romanesti peste generatii).

Alte pareri, contributii, sugestii?

Alexandru Cosmin Codreanu
Administrator Forum Pro Diaspora Romana
Voluntar la Institutul Pro Diaspora Romana
Email
Echipa Pro Diaspora Romana
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
11-10-2013, 10:12 PM
Răspuns: #3
RE: Definirea corecta a diasporei
Eu am stat in Finlanda fara intreruperi considerabile vreo doi ani, dar nu cred ca am facut parte din diaspora de acolo. Dintre romanii din Helsinki mi-am selectat vreo doi-trei cu care simteam ca am ce discuta din cand in cand si cam atat. Desi am facut eforturi, nu m-am putut intregra in grupul duminical de bere, gratar, plimbari, discutii. Simteam ca n-aveam nimic in comun cu acei oameni. Faptul ca vorbeam romaneste nu a fost suficient petru mine. Invitatiilor de la ambasada la chermeze de 1 Decembrie nu am raspuns niciodata favorabil. In concluzie, cunosteam niste romani de acolo, ii mai vedeam, ma simteam roman inca, eram roman inca, dar nu cred ca eram parte din diaspora romana din Finlanda. As inclina catre una dintre definitiile clasice, care spun ca diaspora inseamna un grup care are o identitate colectiva dincolo de granite (identitatea la mine lipsea), care are un tip de organizare interna (daca asemenea organizare exista in Finlanda, eu eram complet straina de ea; cred ca existau niste asociatii sau asa ceva) si, in fine, legaturi cu tara natala (asta exista, dar in cazul meu nu a fost suficient ca sa ma faca membru al diaporei). Ma "documentez" Smile , citind cu interes lucrarea "Diaspora and Transnationalism: Concepts, Theories and Methods", editat de Rainer Bauböck,Thomas Faist (pe google books, ca deocamdata nu o am). Sad
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
11-11-2013, 10:32 PM
Răspuns: #4
RE: Definirea corecta a diasporei
Foarte interesanta si comuna povestea ta Elena.

Opozitia local versus global este foarte utila. Ne ajuta sa intelegem mai bine cum functioneaza comunitatile locale de romani. Putem identifica aproape in toate cazurile un nucleu dur local de emigranti plecati de mai multa vreme, in cadrul caruia membrii se cunosc si au multe in comun. In mod nomal acesti membrii incep sa aiba "tabieturile" lor, pe care tind sa le conserve in timp.

Noii veniti in comunitate sunt primiti cu entuziasm, insa de multe ori se asteapta de la ei sa aiba acelasi sistem de valori cu "veteranii" locali. Eventuale diferente de opinii sau atitudine fata de grupul deja existent pot duce la o integrare mai lenta, in cazuri extreme chiar respingerea grupului.

Atunci cand vorbim de diaspora trebuie sa vorbim de o identitate comuna, etnica, chiar daca membrii diasporei sunt la a treaia generatie de emigranti. Identitatea etnica inseamna prin definitie raportarea la un grup local, cu care individul are o cultura si o origine comuna, sau cel putin crede acest lucru.

Forma locala de organizare a diasporei este masura maturitatii diasporei si a volumului acesteia. Insa este relativa in timp. O data inceputa migratia, din cauza retelelor informale create si a unui tipar de comportament indus in localitatea de origine / prieteni sau familie, aceasta (migratia) va continua. Forma incipienta de organizare va fi legata strict de legaturile de sange si prietenie. Insa cand se atinge masa critica, organizarea devine mai complexa, aparand chiar mai multe nuclee independente al diasporei locale (vezi Italia si Spania).

Insa toti acesti oameni, oriunde s-ar afla, au ceva in comun: locul de origine, limba romana si religia. La un moment dat colegii mei care au studiat migratia si prin prisma raspandirii parohiilor ortodoxe si greco-catolice din lume, iti vor povesti despre asta.

Alexandru Cosmin Codreanu
Administrator Forum Pro Diaspora Romana
Voluntar la Institutul Pro Diaspora Romana
Email
Echipa Pro Diaspora Romana
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
02-01-2014, 12:13 PM (Ultima modificare: 02-01-2014 11:51 PM de Alexandru.)
Răspuns: #5
RE: Definirea corecta a diasporei
Pentru mine, diaspora(română) este reprezentata de masa de români, organizată sau neorganizată, ce se află in afara României actuale.

Aceasta definitie este, desigur, o perceptie foarte personală. Personală pentru că unii uită ce și cum(sau nu au avut timp sa-și pună intrebari, iar alții sunt(...uite ca incepui si eu sa scriu cu sunt in loc de sînt.:-)] in permanență legați de tot ce inseamna România, cu bune și rele! De ce este așa, avem psihologi si sociologi dispuși sa taie firu'n patru..:-)

Fiind vorba de definitie, ma opresc aici:-)
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
Adaugă Răspuns 


Mergi la:


Utilizatori care citesc acest subiect: 1 Vizitator(i)