Săptămânalul Pro Diaspora Română propune cititorilor o selecție a celor mai interesante și relevante știri din și pentru diaspora română publicate în mediul online în săptămâna precedentă.

ȘTIREA COMENTATĂ A SĂPTĂMÂNII

Nume articol și autor: „Congresul Românilor de Pretutindeni, propus de MAE în noiembrie. Începe bătălia pentru locurile de „congresmani””, Sorin Cehan
Publicația și data apariției: Gazeta Românească, 17 iunie 2014

cor_staDacă Parlamentul va aproba cheltuielile, în toamnă, pentru prima dată, se va organiza la Bucureşti Congresul Românilor de Pretutindeni, iar pentru a obţine un loc de ”congresman” vor începe lupte grele în diaspora. Urmează ca MAE să difuzeze instrucţiunile pentru desemnarea reprezentanţilor la Congres, pentru că ar ieşi o revoltă totală în cazul în care participanţii la Congres ar fi desemnaţi de MAE sau DRP, de o comisie similară celei care aprobă, în mod netransparent şi de multe ori arbitrar, finanţările la proiecte.

Miniştrii de Externe şi pentru românii de pretutindeni, Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici, au cerut Parlamentului să analizeze convocarea unui Congres al Românilor de Pretutindeni, iar Birourile Permanente au decis să evalueze costurile evenimentului care s-ar desfăşura în 29-30 noiembrie, anunţă Mediafax.

Corlăţean şi Stancevici au precizat, într-o scrisoare adresată Parlamentului şi analizată în şedinţa Birourilor Permanente de luni, 16 iunie, că evenimentul, „prevăzut în legea 299/2007, reprezintă un instrument instituţional esenţial pentru viaţa comunităţilor, atât ca organism reprezentativ al acestora, cât şi ca mecanism eficient de identificare şi de rezolvare a problemelor milioanelor de români aflaţi în afara graniţelor”.

Cei doi miniştri au arătat că „în urma unui proces de reflecţie derulat în cadrul MAE, referitor la identificarea modalităţilor optime privind organizarea în permieră a acestei reuniuni de o deosebită rezonanţă în rândul românilor din străinătate„, a fost elaborat un proiect de metodologie pentru convocarea acestui Congres cu ocazia Sfântului Andrei.

Ei au cerut analizarea şi aprobarea acestei metodologii şi convocarea acestui Congres de către Birourile Permanente reunite în cursul actualei sesiuni parlamentare.

Secretarul Camerei Niculae Mircovici a precizat că Hotărârea Birourilor Permanente reunite a fost de organizare a acestui Congres la Parlament în momentul în care se va face o evaluare a costurilor Congresului respectiv. „Urmează să se ia o decizie. Se face o analiză a costurilor. Având în vedere că noi avem 4 deputaţi şi 2 senatori pentru diaspora, e firesc ca activitatea respectivă să se desfăşoare la Parlament suntem de acord cu organizare acesti activităţi. Propunerea este pentru 29-30 noiembrie, de Sf. Andrei, urmează să realizeze evaluarea costului acestei activităţi şi după aceea să se ia decizia definitivă”, a spus Mircovici.

El a adăugat că se pare că aceste costuri vor fi suportate de Parlament.

COMENTARIILE PRO DIASPORA ROMÂNĂ

Daca analizăm această idee la rece, am putea specula că singurul rol al unui astfel de congres este cel de a legitima și valida niște proiecte/decizii ce privesc diaspora deja luate.

În condițiile în care Parlamentul încă aprobă bugetul pentru acțiunea programată în această toamnă, pentru tot Congresul planează în suspect aer de improvizație, eventual și o lipsă de consens asupra acestui proiect din partea organizatorilor.

Chiar și având cele mai bune intenții, o întâlnire la care vor participa diverse persoane, reprezentând diverse idei și nevoi, fără o agendă și obiective clare, va conduce inevitabil la harmalaie și frustrare.

Concret, dacă se va reuși o întâlnire „democratică” se vor accepta propuneri de la cei prezenți, iar tot aceștia le vor vota. Omul și votul. Mai precis va fi votată ideea care va avea cei mai mulți partizani prezenți la Congres. Aici lucrurile ar putea fi controlate ușor de către organizatori prin finanțarea deplasărilor persoanelor agreate și recomandarea făcută unor „reprezentați” ai diasporei de a nu lipsi de la Congres.

Ideea unui vot ponderat, respectiv votul unui reprezentant al unei comunități să cântărească proporțional cu numărul românilor reprezentați la Congres, nu este practică. Cum se poate dovedi concret numărul persoanelor reprezentate în cadrul Congresului?

În cel mai bun caz, dacă acest congres va fi bine și onest organizat, va avea doar un rol consultativ, adică ar putea pune bazele unei comunicări mai bune între diaspora și autorități. Acestea ar fi niște obiective mai realiste pentru o primă întâlnire de o asemenea anvergură care este planificată să țină numai 4 zile! Însă ceva ne spune că organizatorii și-au propus mai mult decât atât!