Săptămânalul Pro Diaspora Română propune cititorilor o selecție a celor mai interesante și relevante știri din și pentru diaspora română publicate în mediul online în săptămâna precedentă.

ȘTIREA COMENTATĂ A SĂPTĂMÂNII

Nume articol și autor: „Acordul de la Harpsund privitor la români”, Horațiu Pepine
Publicația și data apariției: Deutsche Welle România, 12 iunie 2014

Câteva citate selective ale articolului mai jos:

4 sefi de guverne europene (1)Reuniunea de la Harpsund a fost deja amplu comentată. La începutul acestei săptămâni, Angela Merkel, David Cameron şi Mark Rutte au fost invitaţi de prim-ministrul Suediei, Fredrik Reinfeldt, la reședința sa de vară pentru a discuta subiectul spinos al președinției Comisiei Europene.

Conform declarațiilor ulterioare, cancelarul Germaniei a dejucat „ambuscada” anti-federalistă, reafirmând mai ferm ca niciodată susținerea sa pentru Jean-Claude Juncker: ”Am spus că Juncker este candidatul meu, că sper că va deveni președinte al Comisiei. Am spus acest lucru în Germania, îl repet și aici”. În legătură cu amenințările britanice legate de ieșire din Uniunea Europeană, cancelarul a mai spus: „Nu putem lăsa pe planul al doilea ceea ce reprezintă spiritul european. Or, amenințările nu fac parte integrantă din acest spirit. Nu în felul acesta procedăm de obicei”.

Cu toate acestea, toți observatorii sunt de acord că Angela Merkel va fi nevoită să facă la rândul ei concesii. Tocmai „spiritul european” o obligă să ofere lui David Cameron o compensație. Nu știm care a fost conținutul discuțiilor, dar la aceeași conferință de presă comună, desfășurată la Harpsund, premierul britanic a anunțat ceea ce i-ar reveni ca victorie în urma acestei reuniuni restrânse: „Am convenit ca să lucrăm împreună pentru a combate excesele libertății de mișcare. Este adevărat că trebuie să fim liberi să călătorim în întreaga Europă în căutarea unui loc de muncă, dar este la fel de adevărat că nu trebuie să profităm nelegitim de sistemele de protecție socială” . (AFP)

Punctul de vedere al lui David Cameron a fost susținut și de premierul Olandei, Mark Rutte: „ca să putem menține libertatea de mișcare avem nevoie de echitate pe piața muncii. Or, asta înseamnă să combatem abuzurile care o amenință”. Iar ca semn că reuniunea de la Harpsund a ajuns la un acord solid în această privință, cancelarul Angela Merkel a spus la rândul ei. „Ne pronunțăm în favoarea liberei circulații, dar trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a curma abuzurile. Și din acest punct de vedere Marea Britanie, Germania și alte țări merg în aceeași direcție”.

Nu se știe exact ce conținut ar putea să aibă acest acord privind limitarea turismului pentru beneficii sociale. Dar este cert că măsurile care ar putea fi luate de statele naționale ar putea fi atacate de Comisia Europeană, ceea ce pretinde ca viitorul președinte să fie el însuși parte a acestei înțelegeri. Jean-Claude Juncker spunea nu demult că „nu va cădea în genunchi” în fața nimănui, dar se pare că ar putea fi nevoit să renunțe la puritatea principiilor sale europene.

Dacă problema occidentului este cum să împace propriile principii cu realitatea practică, pentru români situația pare și mai complicată. La București nu se discută niciodată acest subiect cu sinceritate. Dacă premierul Victor Ponta a admis în presa occidentală (CNN si BBC) că există abuzuri pe care nu le aprobă, în țară nu a discutat deloc această problemă. Aici, de la stânga la dreapta, s-a constituit un cor care vituperează „populismul”, „extremismul” și celelalte plăgi care s-ar fi abătut asupra Occidentului. Nimeni nu pare să vadă că modul acesta de a încuraja migrația lipsită de responsabilitate este o problemă națională mai înainte de a fi una europeană. Dacă cei mai importanți lideri din Europa se întrunesc pentru a lua măsuri împotriva migrației românești, politica românească decade total din demnitatea ei.

4 sefi de guverne europene (2)Dacă citim printre rânduri articolului dlui. Horațiu Pepine via Deutsche Welle România, putem vedea un Suedia, o țară care nu face parte din zona euro, invită la numai 2 săptămâni după consumarea alegerilor europarlamentare la discuții Olanda, Germania și Marea Britanie (țară care nu este membru al Spațiului Schengen sau al zonei Euro) pentru a ajunge la „un compromis” privind conducerea Comisiei Europene (CE).

În timp ce pentru un cetățean european care a asistat la alegeri libere si democratice, adică Occidentale, discuția nu are sens deoarece la nivelul Uniunii Europene rezultatele îl recomandă detașat pe Jean-Claude Juncker, alesul încă din martie 2014 a Partidului Popular European (PPE, conservator), prima forță în Parlamentul European (PE), la șefia CE, sub aspect practic șantajul politic condus de premierului britanic David Cameron aruncă în derizoriu presupusa putere de decizie a cetățeanului european care a fost curtat luni de zile prin campanii media agresive „să aleagă”.

Astfel deși pretenția emisă de dl. David Cameron este nejustificată, ea trebuie să primească satisfacție, trebuie făcut un compromis la nivel de Uniune pentru compensa respingerea acestei cereri nelegitime.

Putem vedea cum în lupta pe teren suedez între alianță formată din Marea Britanie, Olanda, Suedia, susținută „telefonic” conform declarațiilor premierul britanic și de Prim-miniștrii Italiei si Ungariei (Matteo Renzi și, respectiv, Viktor Orban) și Germania, rămasă deocamdată singura membră europeană vocală cu o viziune federalistă a Uniunii Europene după consolidarea în Franța a Frontului Național Francez, mișcare xenofobă și eurosceptică, sunt sacrificate însăși principiile europene.

Astfel, în timp ce Germania nu renunță la susținerea fostului premier luxemburghez Jean-Claude Juncker, face totuși pași spre compromis, respectiv pe consolidarea tehnică a unui Europe care și-a uitat principiile de egalitate și nediscriminare a cetățenilor europeni, indiferent de naționalitate.

Conform știrii Deutsche Welle România:

Punctul de vedere al lui David Cameron a fost susținut și de premierul Olandei, Mark Rutte: „ca să putem menține libertatea de mișcare avem nevoie de echitate pe piața muncii. Or, asta înseamnă să combatem abuzurile care o amenință”. Iar ca semn că reuniunea de la Harpsund a ajuns la un acord solid în această privință, cancelarul Angela Merkel a spus la rândul ei. „Ne pronunțăm în favoarea liberei circulații, dar trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a curma abuzurile. Și din acest punct de vedere Marea Britanie, Germania și alte țări merg în aceeași direcție”.

Ziaristul Emilian Isailă face o interpretare tranșantă a acestor afirmații în cadrul articolului său Merkel și Cameron pregătesc alungarea românilor. Ponta se face ca plouă din 14 iunie 2014 publicat în Ziare.com, respectiv: „o persoană din România va putea să lucreze oriunde în Uniunea Europeană, dar s-ar putea ca ajutorul de șomaj să nu-l poată lua decât în țara din care a plecat”.

Se nasc două întrebări legitime în acest caz:

  1. Aceste măsuri menite „să mențină libertatea de mișcare” vor fi aplicate numai românilor, sau numai „săracilor” europeni în general, respectiv românilor, bulgarilor și nou veniților moldoveni și ucraineni sau vor fi extinse la nivelul întregii Uniuni, inclusiv în Marea Britanie spre exemplu?
  2. Cum a ajuns România să se „bucure” de atâta atenție când vine vorba de migrație intraeuropeană?

Probabil că vom afla curând răspunsul la prima întrebare. Să sperăm că bulgarii, ucrainenii și moldovenii se vor implica în acest subiect atât de fierbinte. Din păcate clasa politică românească nu dă nici un semn că ar dori să ia parte la aceste reconfigurări masive care privesc cetățenii români aflați pe teritoriul Uniunii Europene.

În căutarea răspunsului la cea de-a doua întrebare mi-a fost de mare folos un alt articol semnat de Horațiu Pepine și publicat de Deutsche Welle România în data de 15 mai 2014, respectiv: Libera circulație a persoanelor: miză și provocare. Acest articol citează selectiv un studiul recent realizat de Fundația Robert Schuman arată că temerile sunt legate în primul rând de riscul dumpingului social. („Libera circulație a persoanelor în sânul Uniunii Europene: principii, mize și provocări”, robert-schuman.eu).

„România are aproximativ 3 milioane de persoane emigrate și un număr neînsemnat de muncitori din alte țări. Dacă îi raportăm pe români la numărul total de 14 milioane de cetățeni europeni care au o reședință stabilă într-un alt stat membru, putem înțelege mai bine situația. În ansamblul migrației intraeuropene, românii reprezintă aproape 20%.

Aspectul care suscită cele mai virulente reacții politice este însă acela privitor la posibila fraudare a sistemelor de asistență socială. Chiar dacă există instrumente prin care statele pot combate abuzurile, subiectul continuă să pună în dificultate mai ales autoritățile locale.

Studiul Fundației Robert Schuman are o concluzie realistă. Problema va continua să se manifeste atâta timp cât marile inegalități vor exista și rezolvarea nu poate fi găsită decât pe „șantierul convergenței economice și sociale”.

Concluziile noastre legate de întâlnirea de la Harpsund din data de 10 iunie 2014 dintre Prim-ministrul suedez Fredrik Reinfeldt, Prim-ministrul britanic David Cameron, Prim-ministrul olandez Mark Rutte și Prim-ministrul german Angela Merkel sunt următoarele:

  • Devine oficial faptul că cetățenii europeni nu sunt reprezentați democratic în structurile de conducere ale Uniunii Europene;
  • Politicile naționale au întâietate în fața celor comunitare, iar cei mai puternici membrii ai Uniunii pot folosi șantajul politic pentru a-și impune propria voință;
  • România, deși este membru cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europe, lipsește mereu de la masa negocierilor. Atitudinea noastră de „yesman” de până acum nu dă nici un semn că se va schimba în viitor, chiar și atunci când deciziile la adresa cetățenilor români sunt discriminatorii și abuzive;
  • Aroganța Uniunii Europeană a atins cote nemaiîntâlnite față de membrii de la periferia ei. Deși încurajează extinderea propriei sfere de influență către est, acest lucru este asezonat cu puternice complexe de superioritate și abordări colonialiste;
  • Ne păstrăm în continuare statutul de monedă de schimb în conflictele dintre cei mai marii zilei. Acest lucru nu va putea fi ameliorat decât atunci când vom înțelege că cei mai buni și mai loiali prieteni ai României sunt chiar românii.

ALTE ȘTIRI ALE SĂPTĂMÂNII DIN ȘI PENTRU DIASPORĂ

Nume articol și autor: „BOMBA de la Bălți a EXPLODAT la Chișinău! Formuzal, Garbuz și Markel AU SEMNAT UN PACT”, Stela Mihailovici
Publicația și data apariției: ZiarulNational.md, 11 iunie 2014

Moldova Mare conform Partidului Patrioții MoldoveiDupă ce au avut o întâlnire secretă la Bălți pe 5 iunie, bașcanul Găgăuziei Mihail Formuzal, liderul Partidului Patrioții Moldovei Mihail Garbuz și episcopul de Bălți și Fălești Markel și-au dat întâlnire și la Chișinău pentru a semna „pactul pentru întărirea statalității moldovenești” prin care și-au asumat obligația să-și unească forțele „împotriva unioniștilor din R. Moldova”.

La eveniment au fost invitați liderii tuturor minorităților naționale din republică care au fost îndemnați să organizeze în fiecare raion adunări cu cetățenii și conferințe în care să se vorbească despre statalitatea și neutralitatea statului. „Și la Comrat, și la Orhei, și la Bălți oamenii vor un singur lucru: să fie lăsați în pace și să trăiască în liniște și înțelegere. Să ne unim forțele împotriva unioniștilor care vor să ne lichideze. Este o idee minunată să facem câte o conferință de acest fel în fiecare raion și să scoatem lumea în piață în fiecare oraș pentru a blama ideea unionistă. Poporul moldovenesc trebuie lăsat să trăiască în pace”, a declarat bașcanul Mihail Formuzal.

Primul care a semnat „pactul pentru întărirea statalității moldovenești” a fost episcopul Markel care a oferit documentului „o valoare duhovnicească”, au punctat organizatorii evenimentului. Markel a fost urmat de bașcanul Mihail Formuzal, liderul partidului Patrioții Moldovei Mihail Garbuz, un reprezentant al Partidului Socialiștilor, dar și baronul romilor Artur Cerari.

Așa-zișii apărători ai statalității R. Moldova au decis să formeze și „Mișcarea Populară Moldova Mare” care va apăra statul. Primul Congres al mișcării va fi organizat în toamna anului curent, când minoritățile naționale intenționează să se adune pentru „aniversarea celor 665 de ani ai statalității moldovenești”.

Serviciul de Informații și Securitate a anunțat, ieri, că s-a autosesizat în legătură cu întâlnirea secretă de la Bălți, după ce presa a scris că protagoniștii acesteia pun la cale acțiuni de destabilizare a situației din R. Moldova.

 *****

Nume articol și autor: „Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE pe 27 iunie”, Editor Moldova.ORG
Publicația și data apariției: Moldova.org, 13 iunie 2014

Republica Moldova va semna Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de Liber Schimb, cu Uniunea Europeană pe 27 iunie.

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy i-a adresat Premierului Iurie Leancă astăzi invitația de a semna Acordurile pe 27 iunie 2014, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar UE-RM. La ceremonia de semnare vor fi prezenți liderii celor 28 de țări membre ale UE.

De asemenea, oficialul european l-a invitat pe Iurie Leancă pe 29 mai la Aachen, Germania, pentru a ține un discurs la ceremonia de decernare a premiului Charlemagne.

Menționăm că Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy se află pentru a doua oară la Chişinău.

 *****

Nume articol și autor: „În noaptea de 12 spre 13 iunie, cu 73 de ani în urmă, au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord, în Siberia peste 35.000 locuitori”, Andreea Ilie
Publicația și data apariției: ActiveNews.ro, 13 iunie 2014

http://www.youtube.com/watch?v=a9lVt2zhD3Y

La data de 13 iunie 2014 se împlinesc 73 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia și Nordul Bucovinei.
Aceste deportări au fost o formă de represiune politică, aplicată de autoritățile sovietice.

Nu se cunoaște cu exactitate o cifră a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ajungând la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953.

Au existat trei valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord. Cu toate acestea, acțiuni de strămutare a basarabenilor și bucovinenilor au avut loc și între cele trei valuri.

Conform Timpul.md, operațiunea „IUG”/Sud a început la data de 6 iulie, ora 02.00, încheindu-se la 7 iulie, ora 20.00. Au fost ridicate 11.293 de familii sau 35.796 de persoane – 9864 bărbați, 14.033 femei și 11.889 copii. Peste jumătate dintre ele au fost considerate drept „chiaburi”, celelalte fiind acuzate de „colaborare cu fasciștii”, „apartenență la partidele burgheze românești sau la secte religioase ilegale”.

Ca și la 13 iunie 1941, deportaților li s-au confiscat averile și le-a fost interzis să-și ia cu ei orice fel de bunuri materiale. Ulterior, înghesuiți în 1573 de vagoane pentru vite, au fost transportați în Siberia, de unde o bună parte nu s-au mai întors înapoi acasă niciodată.

Astăzi, la ora 9.00, în Scuarul Gării din Chișinău, va avea loc un miting de comemorare a celor deportați și un parastas de pomenire a acestora.